Bătrânu

02.03.2005

-Alo da!
-Salut!
-Salut Bătrâne, ce faci?
-Bine fraciuc, m-am angajat!

Bătrânu' îmi e prieten de când mă ştiu. A terminat construcţiile acum câţiva ani, a dat un masterat şi pă urmă a găsit un post de inginer la o firma de construcţii. A fost plecat prin Moldova un an cu şantieru’, timp în care i s-a ofilit pâna la uscăciune entuziasmu’ legat de inginerie. S-a hotărât să-şi schimbe destinul ingineresc. A început să-şi caute un job călduţ, bine plătit şi musai în capitală, adică acasă.

Astfel de joburi există, numai că trebuie să ştii s-ajungi la ele. După aproximativ un an de mers la nşpe mii de interviuri a înţeles, prietenul meu, că nu aşa se ajunge. Sistemul pilelor ş-al şpăgilor nu e aşa de simplu cum mi-am imaginat înainte ca Bătrânu' să-l încerce.

Ideal e să-l cunoşti şi să tratezi direct cu omu’ care face angajările în instituţia respectivă, altfel rişti să pierzi bani, timp şi informaţii.

De exemplu: Face Bătrânu nuşce cursuri de evaluator, dă examen şi-şi ia atestat, că ia promis cineva că-l angajează în echipa de evaluatori a unei bănci. Acel cineva, persoană intermediară între Bătrânu şi angajator. Se prezintă Bătrânu' la unul dintre oficiile băncii respective, i se spune că va trebui să stea două săptămâni de probă, să vadă cum se acomodează, dacă-i place, vrăjeli de genu' ăsta. Partea stranie e că în loc să-l bage-n echipa de evaluatori, cum era firesc, că doar d-asta se dusese acolo, l-au pus la un ghişeu, frontdesk i-au spus, că sună altfel.

Bătrânu' s-a conformat şi două săptămâni a frontdescuit gândindu-se că ăştia-s paşii pentru a intra în echipa de evaluatori, că trebuie să ştie care-i mersu’ într-o bancă înainte de a se apuca de evaluări. După ce au trecut cele două săptămâni a fost chemat în biroul unuia dintre şefi şi întrebat dacă-i place frontdescuiala la care Bătrânu' a răspuns, sincer, că nu-i place dar că a înţeles cu ce se mănâncă, că e pregătit şi că d-abia aşteptă să intre-n echipa de evaluatori. Din ce mi-a povestit Bătrânu' ulterior cică a rămas mască ăla când l-a auzit şi, după un moment de reculegere, tipu i-a explicat că banca lor n-are o astfel de echipă sau departament de evaluatori, n-a avut niciodată şi nici nu intenţionează să infiinţeze o asemenea echipă. Lucrează cu o firmă specializată-n evaluări atunci când au nevoie.

- Unde? Să nu-mi spui că iar eşti în probe că nu te cred!
- Nu fraciuc, sunt în minister, treabă serioasă!
- Bravo mă! Ce minister?
- Ministeru’ Construcţiilor şi al Pielii Pulii sau cum pizda mă-si îi spune acum.
- I-auzi, şi? Cum e?
- Bine, cum să fie!?
- Hai mă, nu fi câine, zi cât îţi dau, cât munceşti, ai birou’ tău, pizde mişto la servici? Varsă tot!
- Păi iau 7 milioane în mână şi bonuri de 2, da cică o să mai crească!
- E puţin!
- Ştiu mă! N-auzi că cică o să mai crească... Dacă nu, îmi bag pula, plec!
- Stai măcar o vreme, vezi cum merge. Femei mişto?
- Am câteva, două sunt chiar grave! Una ţâţoasă şi una nebună!
- Fă-i ceva telefonului că s-aude ca un cur!
- E de la tine, ăsta n-are nimic!
- Şi eu ce vrei să-i fac, să-mi dau cu el în cap?
- Hai închide, că te sun iar.
....
- Alo?
- Da mă, hai că se aude mai bine.
- Zi de ţâţoasa aia!
Râde.
– Ce să-ţi zic? E bună-n draci! Genu’ Tatianei.
- E proastă?
- Nu, nu cred, de ce?
- Ai zis că e genu’ Tatianei
- La fizic fraciuc! Eşti dus rău!
- Marş mă! Te-ai scos! Ce faci acolo? Adică care e treba ta, pentru ce eşti angajat?
- Nu ştiu!
Râd.
– Nu, pe bune acum, ce faci?
- Nu ştiu, să-nebunesc! Nu mi-a spus nimeni.
- Cum coaie, dacă vine cineva în inspecţie şi te-ntrebă ce faci acolo, tu ştii măcar ce ar trebui să faci?
- N-auzi mă că nu ştiu, secţia în care sunt se ocupă cu negocierea de credite externe pentru infrastructură, adică nimeni nu face nimic. Şi oricum aici inspecţia nu vine niciodată! (râde)
- Aaa, voi sunteţi paravanu’ pentru şmecherii care învărt banii din creditele externe?
- Cam aşa ceva.
- Şi ce faci acolo toată ziua? Cât lucrezi?
- Opt ore, de la 8 la 3, ce crezi că fac? Ard gazu’, calculator, vrăjeală, ce altceva?
- Ce faci acum?
- Nimic, de ce?
- Hai că trec pe la tine, iau ceva?
- Cum vrei...
- Într-o juma’ de oră.
- Te aştept.

43

[+/-] afişează/închide