Nu ţi se pare ridicol?
Un gând ca ăsta, pe care-l ai acum.
Ce cauţi tu, nu stă’n statui,
Argintul viu nu are nume.
Aurolacii se caţără pe munţi pe care noi nu dăm 2 lei.
Noi nu mai dăm de pomană demult.
O muie, din când în când,
Şi aia pe fugă.
Trişti ca oamenii de supământ* dimineaţa.
Ce dacă dracii dansează,
Ar trebui să mă simt complexat?
Nunta asta e moarta. Toate sunt.
Copiii sclipesc în sânge, ce dacă Sile a fost copil?
Nu au o scuză.
Copiii.
*o chestiune metropolitană
[+/-] |
Despre copii |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)